Avea ochii inchisi, dormita...ii aude vocea, ii simte atingerea pe spate, deschide ochii incet ca si cum i-ar fi fost frica sa nu fuga, ii priveste si ii zambeste...Uneori ii ajungea sa il priveasca, de la distanta si  sa viseze la viata lor impreuna, alteori ii vroia bratele sa le simte in jurul ei. Uneori simtea ca o minte cum fac toti ceilalti, alteori avea nevoie de el. Ochii i-au ramasi fixati pe privirea lui, vroia sa fie lumina din ochii sai si cu toate astea stia ca indiferent ce se va intampla va fi bine insa fara el. Inchidea ochii si il visa in continuare. Ce se va face fara el? Era singurul ei gand, ofta si o lua de la capat ...ca de fiecare data imaginea lui pleca ochii isi pierdeau stralucirea si inima i se ingheta. Ar fi incercat orice sa mai fie odata fericita, lumea i se prabusea incetul cu incetul...ura momentul in care mergea la somn si il simtea intins langa ea lund-o in brate...ura momentul in care disparea senzatia si era din nou singura...Se razbuna pe fiecare baiat, pentru ca el nu era...ura fiecare inceput de relatie fiindca nu era cu el. Asa treceau zilele...inutil...cu gandul in alta parte...toate treceau pe langa ea..ca si cum totul i-ar fi fost indiferent..numai el exista...Il mai regasea uneori pe strada il altii ..inima isi lua avant dar realiza ca nu e el...si se oprea..