marți, 28 iunie 2011

ce imi doresc!

Ce imi doresc sa fiu cand voi fi mare? Imi doresc sa am o librarie sau un fel de anticariat, mirosul de nou si de vechi sa se amestece formanad o atmosefera de liniste, ochii celor care vin acolo sa fie cititi ei nu sa fie nevoiti sa rosteasca nici un cuvant. Imi doresc liniste, imi doresc si fericire, dar nu exista sau cel putin nu pe deplin.....imi doresc si sa zbor. Da sa zbor.....si sa nu mai plang niciodata, ma simt slaba cand plang in fata oamenilor chiar si in fata celor pe care ii iubesc...ma simt ciudat si atunci cand fac complimente e ca si cum ai aproba ca iti place o persoana. Vreau sa fiu si frumoasa sa fiu atat de frumoasa pentru o singura persoana. Sa fiu lumina ochilor sai, sa ii apara o luminita in ochii de fiecare data cand ma vede. Vreau sa fiu la Radioooo!. Vreau sa dorm o zi intreaga, sa ma trezesc si sa nu imi iau viata de unde am lasat-o. E greu sa fiu eu....imi doresc o pauza de la mine. Imi doresc un apartament vechii sa simt mirosul de vechii, sa fi traite multe perechi fericite acolo, sa fie geamuri mari si soarele sa fie mereu acolo, sa am un pat imens si stelute pe tavan. Imi doresc sa scriu o carte, o carte despre oamenii din viata mea, cei mai importani. Imi doresc sa plec 3 luni la mare, sa dorm pe plaja sa umblu numa in rochii lungi si sa simt cum vantul imi bate prin par. Sa cunosc oamenii pe care sa  nu ii ami vad niciodata. Imi doresc sa fiu iubita si sa nu trebuiasca sa spun  niciodata ce simt. Imi doresc sa am 19 ani mereu si mereu si mereu. Imi doresc sa fiu si acasa mereu su mereu...sa fiu in multe locuri in acelasi timp. Imi doresc vara!!!!!!Mirosul de mare si de nisip!!!!

duminică, 19 iunie 2011

Nu e vorba de nimic. E vorba ca imi doresc altceva. Nu sunt de pe lumea asta.Sunt straina. Nimic nu  mai pare cunoscut si ma trezesc ca dintr-un vis. Va cunosc doar din vis, va stiu defectele si calitatile doar pentru ca visul a fost lung. Traiesc fiecare zi cu un nou chip. Pot fi cum vrei sa fiu ...dar de ce as fi asa cand pot fi eu..

luni, 13 iunie 2011

Avea ochii inchisi, dormita...ii aude vocea, ii simte atingerea pe spate, deschide ochii incet ca si cum i-ar fi fost frica sa nu fuga, ii priveste si ii zambeste...Uneori ii ajungea sa il priveasca, de la distanta si  sa viseze la viata lor impreuna, alteori ii vroia bratele sa le simte in jurul ei. Uneori simtea ca o minte cum fac toti ceilalti, alteori avea nevoie de el. Ochii i-au ramasi fixati pe privirea lui, vroia sa fie lumina din ochii sai si cu toate astea stia ca indiferent ce se va intampla va fi bine insa fara el. Inchidea ochii si il visa in continuare. Ce se va face fara el? Era singurul ei gand, ofta si o lua de la capat ...ca de fiecare data imaginea lui pleca ochii isi pierdeau stralucirea si inima i se ingheta. Ar fi incercat orice sa mai fie odata fericita, lumea i se prabusea incetul cu incetul...ura momentul in care mergea la somn si il simtea intins langa ea lund-o in brate...ura momentul in care disparea senzatia si era din nou singura...Se razbuna pe fiecare baiat, pentru ca el nu era...ura fiecare inceput de relatie fiindca nu era cu el. Asa treceau zilele...inutil...cu gandul in alta parte...toate treceau pe langa ea..ca si cum totul i-ar fi fost indiferent..numai el exista...Il mai regasea uneori pe strada il altii ..inima isi lua avant dar realiza ca nu e el...si se oprea..